Sursa: DW-TV
Deşi legea precizează clar faptul că "în România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee" (art. 9 al Legii nr. 489/2006, alin. 1), asta nu a împiedicat Guvernele Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc să susţină financiar construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Cu atât mai mult, nu a împiedicat Guvernul nici să ofere gratuit terenul pe care urmează să se construiască acest monument, deşi contravine clar prevederilor Constituţiei: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică." (art. 136, alin. 4 din Constituţie¹).
Problema care se ridică nu e constuirea acestui monument, care se poate construi liniştit şi fără nici o problemă, dar implicarea financiară a Guvernului în construirea sa, ilegalitatea acestei implicări. Însă, acordarea terenului şi ajutorului financiar către BOR nu reprezintă singurele forme de suport pe care Statul le acordă Bisericii Ortodoxe: constant Administraţiile Locale sau
Consiliile Judeţele alocă bani pentru construirea diverselor biserici sau lăcaşe de cult (exemple:²,³,⁴), veniturile obţinute de BOR din producerea şi distribuirea obiectelor de cult (lumânări, calendare, icoane) nu sunt impozitate⁵. Toate acestea, în condiţiile în care Guvernul s-a găsit în situaţia de a cere un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI⁶, cel mai mare împrumut din istoria ţării. Mai mult de atât, cum poate fi caracterizată Biserica Ortodoxă atunci când acceptă aceste ajutoare (sau chiar le solicită ⁹), într-o perioadă în care, într-un top al celor mai sărace euroregiuni, România se regăseşte de 6 ori, în timp ce Bulgaria şi Polonia de 5 ori, iar Ungaria de 4?⁷
Coroborând toate aceste informaţii, măsura care pare de o necesitate urgentă e, înainte de orice, respectarea prevederilor legale, iar, astfel, o separaţie reală a Statului de Biserică. Biserica Ortodoxă Română poate demara în continuare orice construcţie doreşte, poate ridica oricâte lăcaşe de cult, însă trebuie să o facă independent de banii publici. Instituţiile centrale şi locale trebuie să oprească orice finanţări către BOR şi să redirecţioneze banii către domenii ca educaţie, cultură sau sănătate. Dincolo de faptul că religia ortodoxă e religie majoritară în România, trebuie ca acordarea de distincţii din partea BOR să nu însemne că Statul va oferi ajutoare financiare în schimbul lor, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Tăriceanu (⁸,⁹).
Problema care se ridică nu e constuirea acestui monument, care se poate construi liniştit şi fără nici o problemă, dar implicarea financiară a Guvernului în construirea sa, ilegalitatea acestei implicări. Însă, acordarea terenului şi ajutorului financiar către BOR nu reprezintă singurele forme de suport pe care Statul le acordă Bisericii Ortodoxe: constant Administraţiile Locale sau
Consiliile Judeţele alocă bani pentru construirea diverselor biserici sau lăcaşe de cult (exemple:²,³,⁴), veniturile obţinute de BOR din producerea şi distribuirea obiectelor de cult (lumânări, calendare, icoane) nu sunt impozitate⁵. Toate acestea, în condiţiile în care Guvernul s-a găsit în situaţia de a cere un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI⁶, cel mai mare împrumut din istoria ţării. Mai mult de atât, cum poate fi caracterizată Biserica Ortodoxă atunci când acceptă aceste ajutoare (sau chiar le solicită ⁹), într-o perioadă în care, într-un top al celor mai sărace euroregiuni, România se regăseşte de 6 ori, în timp ce Bulgaria şi Polonia de 5 ori, iar Ungaria de 4?⁷
Coroborând toate aceste informaţii, măsura care pare de o necesitate urgentă e, înainte de orice, respectarea prevederilor legale, iar, astfel, o separaţie reală a Statului de Biserică. Biserica Ortodoxă Română poate demara în continuare orice construcţie doreşte, poate ridica oricâte lăcaşe de cult, însă trebuie să o facă independent de banii publici. Instituţiile centrale şi locale trebuie să oprească orice finanţări către BOR şi să redirecţioneze banii către domenii ca educaţie, cultură sau sănătate. Dincolo de faptul că religia ortodoxă e religie majoritară în România, trebuie ca acordarea de distincţii din partea BOR să nu însemne că Statul va oferi ajutoare financiare în schimbul lor, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Tăriceanu (⁸,⁹).
Categories:
etajul9
